*Aplicarea reformei în învăţământul superior impune, printre altele, organizarea procesului de învăţământ în concordanţă cu exigenţele europene şi mondiale. În acest scop, pe lângă restructurarea planului de învăţământ şi revizuirea conţinutului programelor analitice, s-a stabilit să se introducă sistemul de credite şi credite transferabile.

*Scopul organizării procesului de învăţământ, folosind creditele este de a trece la un sistem analitic de evaluare a timpului şi a efortului necesar desfăşurării activităţii didactice, cu avantaje pentru modul de organizare şi gestionare a acestuia şi de echivalare cu alte forme de învăţământ din alte universităţi.

*Prezenta metodologie defineşte terminologia şi regulile care stau la baza organizării procesului de învăţământ în Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, utilizându-se unităţi de valoare numite credite.

*Universitatea de Arte George Enescu Iaşi asigură dreptul de opţiune al studenţilor în alegerea unor discipline, conform planului de învăţământ, mobilitatea între specializări înrudite pe criterii specifice şi recunoaşterea creditelor obţinute în Universitate sau în alte universităţi româneşti sau străine, între care există relaţii de recunoaştere.

*Contractul de studii se întocmeşte în varianta iniţială, în cursul semestrului al II lea până la începutul sesiunii de vară, el urmând a fi definitivat (după caz) la începutul anului universitar următor (în prima săptămână.)

* Plan de învăţământ (PI) - ansamblul activităţilor programate de instruire şi evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului şi al desfăşurării lui în timp, în vederea formării unui specialist cu diplomă recunoscută în plan naţional şi internaţional.

* Disciplina - este ansamblul activităţilor care au un conţinut formativ bine delimitat, distinct şi unitar. Ea poate fi poate fi constituită din activităţi de curs, seminar, lucrări practice, teme individuale, proiecte, practică, pe baza unei programe analitice elaborată de şeful de disciplină şi aprobată de colectivul catedrei de care aparţine. Dacă este cazul, programa analitică stabileşte şi condiţionarea interdisciplinară, aceasta menţionându-se în planul de învăţământ.

În raport direct proporţional cu importanţa şi caracterul ei, o disciplină are o întindere variabilă în timp, de la durata unui singur semestru (14 săptămâni) la mai multe semestre, conform planului de învăţământ. Ea presupune o formă de evaluare bine precizată, în urma căreia studentul obţine o notă finală (de la 10 la 1) şi acumulează numărul de credite aferent disciplinei considerate, dacă nota finală este de minim 5. Disciplinele sunt oferite în regim obligatoriu, opţional şi facultativ.

* Opţiune - acţiunea studentului de a alege anumite discipline conform unor reguli care îi creează o traiectorie pe parcursul anilor de studiu, în vederea obţinerii unei anumite specializări.

Conţinutul formativ este constituit din următoarele categorii:

* Cunoştinţe fundamentale (cod F)

* Cunoştinţe în domeniu (cod D)

* Cunoştinţe de specialitate (cod S)

* Cunoştinţe complementare (cod C)

Funcţionarea procesului de învăţământ se bazează pe o structură constituită, pe de o parte, din activităţi programate propriu-zise, iar pe de altă parte, din concepţia de evaluare a acestora.

Activităţi programate pot fi:

a. de instruire (transmitere de cunoştinţe prin activităţi didactice directe);

b. de verificare a cunoştinţelor (activităţi programate de evaluare).

Concepţia de evaluare are în vedere activităţi de apreciere:

a. a efortului pentru instruire (prin ore fizice sau credite);

b. a cunoştinţelor (prin notare).

* Activităţi de instruire

Conceptul activităţilor de instruire are următoarele componente: cursul (prelegerea), cursul practic, seminarul, lucrările practice, laboratorul, proiectul, practica, pregătirea proiectului de licenţă, pregătirea individuală, pregătirea examenelor de disciplină, pregătirea verificărilor pe parcurs, pregătirea examenului de licenţă.

Disciplinele ca elemente de instruire de bază se clasifică astfel:

- disciplinele obligatorii sunt discipline care au un caracter impus în parcurgerea unei traiectorii, asigurând acumularea de către studenţi a cunoştinţelor indispensabile domeniului respectiv; disciplinele de specialitate sunt focalizate pe achiziţionarea de cunoştinţe profesionale şi se oferă în regim obligatoriu şi opţional.

- disciplinele opţionale sunt disciplinele alese de student dintr-un pachet de discipline independent de cel obligatoriu sau facultativ, menţionate ca atare în planul de învăţământ şi necesare formării viitorului absolvent.

Disciplinele opţionale sunt parte integrantă a unor module de studiu. În planul de învăţământ pot exista unul sau mai multe module de discipline opţionale. În situaţia existenţei unui astfel de pachet în planul de învăţământ, alegerea unei discipline din respectivul sau respectivele module este obligatorie şi se va face în funcţie de interesele de specializare şi formare a studentului. Creditele alocate disciplinelor opţionale vin in completarea celor de la disciplinele obligatorii.

- disciplinele facultative sunt discipline care au un caracter complementar, fiind alese de student din cadrul unui pachet de discipline semnalat ca atare în planul de învăţământ. Ele nu au rol direct în formarea specialistului, dar lărgesc orizontul de cunoaştere al studenţilor.

Modulul de discipline facultative este ansamblul unitar de discipline şi activităţi prevăzute în planul de învăţământ drept pachet de discipline facultative, cu un conţinut formativ şi o finalitate clar precizată unitară, (ex. Modulul D.P.P.D. - prin a cărui absolvire studentul obţine un certificat de absolvire).

Modulul de D.P.P.D. nu are un statut obligatoriu, însă, în momentul în care studentul optează pentru a-l urma, el se angajează să urmeze toate disciplinele cuprinse în cadrul modulului.

* Activităţi de verificare a cunoştinţelor

Aceste activităţi se concretizează prin:

- examen (de disciplină) (cod E);

- colocviu (cod C);

- verificare pe parcurs (cod VP);

* Activităţi de evaluare a efortului pentru instruire

a. Timpul fizic pentru activităţi directe programate – timpul alocat activităţilor programate ale planului de învăţământ, exprimat în ore, efectuat de student cu participarea directă a cadrului didactic.

b. Credit - unitate de valoare ce se asociază unei activităţi de instruire din planul de învăţământ (disciplina), prin care se exprimă efortul cantitativ şi calitativ pe care trebuie să-l depună studentul pentru asimilarea cunoştinţelor necesare unei activităţi.

Cuantificarea prin credite ia în considerare toate formele de activitate: curs, seminar, lucrări practice, laborator, proiecte, studiu individual. Creditele sunt alocate în pachete compacte disciplinelor în funcţie de importanţa relativă a acestora (ca volum de muncă impus studentului) în cadrul unui semestru.

c. Credit cumulat (la nivel de semestru, an, ciclu, total) - suma creditelor alocate sau validate pentru activitatea sau perioada menţionată.

d. Credit transferabil - credit de echivalare a activităţilor din planul de învăţământ, utilizabil pentru mobilităţi (transferuri) ale studenţilor de la alte universităţi.

* Activităţi de evaluare a cunoştinţelor

a. Evaluarea calitativă - recunoaşterea prin notare a gradului de acumulare a cunoştinţelor în procesul de instruire.

b. Evaluarea cantitativă - recunoaşterea participării studenţilor la activităţi programate, ca parte integrantă a procesului de validare a creditelor acordate.

c. Evaluare finală - activitate de evaluare programată (exprimată prin note, respectiv credite) la sfârşitul activităţilor unei discipline pentru care se acordă un timp individual de pregătire (exprimat în zile din sesiunea de examene).

d. Evaluare pe parcurs - activitate de evaluare programată în timpul desfăşurării procesului de instruire (concretizată în note), căreia i se acordă un timp individual de pregătire ş i care este inclusă în procedura finală de notare.

Procesul de evaluare a cunoştinţelor se încheie prin acordarea unei note, a unei clasări individuale a studentului în cadrul grupei sau anului de studiu.

Nota - Forma prin care se finalizează o activitate de evaluare a cunoştinţelor studenţilor .

Nota finală – nota ce evaluează nivelul de pregătire şi calitatea cuno ştinţelor dobândite de student în cadrul tuturor activităţilor aferente unei discipline.

Creditul validat - creditul acordat studentului în cadrul activităţilor de evaluare în timpul mobilităţilor.

*Toate activităţile din planul de învăţământ vor fi codificate după un sistem unitar stabilit la nivelul Universităţii în vederea identificării şi gestionării corecte a acestora.

*Activităţile de instruire a studenţilor (curs, lucrări practice, seminarii, proiecte, practică, activitate de pregătire individuala) vor fi cuantificate sub aspect cantitativ în unităţi de valoare tip credite.

* Alegerea traiectoriei - alegerea de către student a traiectoriei formative din planul de învăţământ oferit de Universitate în vederea obţinerii diplomei dorite, cu acceptarea realizărilor obligaţiilor ce-i revin in procesul de formare, înscrise în contractul de studiu.

* Refacerea activităţilor programate - reglementarea internă prin care se oferă posibilitatea reprogramării unor activităţi in vederea îmbunătăţirii calificativelor anterior obţinute. Refacerea unei discipline, prin definiţie, presupune reprogramarea tuturor activităţilor programate ale acesteia.

* Întreruperea activităţii - reglementarea interna prin care se oferă posibilitatea întreruperii si reprogramării ulterioare a activităţilor traiectoriei formative, cu respectarea regulilor aferente.

Art.1. Disciplinele din planul de învăţământ (PI) au coduri de identificare care le definesc univoc parametrii (facultatea, specializarea, anul de studii în care se începe predarea disciplinei, semestrul în care se finalizează disciplina şi numărul de ordine al disciplinei respective). Exemplu: Istoria muzicii-CB1601 (C - Facultatea de Pedagogie, B-specializarea Pedagogie Muzicala, 1- anul în care s-a început predarea disciplinei, 6-semestrul în care se finalizează disciplina, 01- numărul de ordine al disciplinei din planul de învăţământ ).

Art.2. Creditul reprezintă volumul total de muncă depus de student pentru însuşirea cunoştinţelor unei materii de studiu.

Art.3. Numărul de credite atribuite disciplinelor pe parcursul unui an de studiu este de 60, în medie câte 30 în fiecare semestru.

Art.4. Un student poate acumula într-un an de studiu mai multe credite decât numărul mediu stabilit prin art.3 .

Art.5. Numarul minim de credite atribuite disciplinelor obligatorii şi opţionale dintr-un semestru este de 30.

Art.6. Creditele sunt numere întregi.

Art.7. Numărul de credite alocate unei discipline nu este divizibil pe forme de activitate.

Art.8. Creditele se pot obţine în avans doar în ordinea crescătoare a semestrelor, în condiţiile respectării succesiunii de parcurgere a disciplinelor din planul de învăţământ şi se pot reporta în semestrele următoare în aceleaşi condiţii. Obţinerea creditelor în avans sau reportarea în semestrele următoare se face la cererea studentului cu condiţia ca studentul să fie integralist şi să nu aibă medii semestriale sub 9 (nouă) şi se aproba de Biroul Consiliului facultăţii. Prin intermediul creditelor obţinute anticipat, studentul poate urma în avans una sau chiar mai multe discipline (spre exemplu, un student din anul II poate studia discipline aflate în PI în anul III de studiu). Studiul în avans se poate efectua numai între anii de studiu succesivi (I-II, II-III, III-IV –unde este cazul) şi nicidecum altfel (între anii I-III, II-IV). Prin intermediul creditelor în avans, durata minimă de şcolarizare nu poate coborî sub 3 (trei) ani de studii, 4 (patru ) unde este cazul.

Art.9 Creditele, odată obţinute se acumulează pe întreaga durat\ a şcolarizării, recunoaşterea lor fiind de competen]a Facultăţilor.

Art.10. Obtinerea creditelor atribuite unei discipline este condiţionată de promovarea acelei discipline. Nota minima de promovare este 5,00.

Art.11. Disciplinele promovate se recunosc în orice situaţie cu condiţia respectării procesului calitativ.

Art.12. Creditele sunt transferabile între structurile aparţinând unor specializări sau unor profiluri diferite la cererea studentului şi se aprobă de Consiliul Facultăţii la care se solicită transferul.

Art.13. Creditele sunt transferabile de la o unitate de învăţământ la alta pe discipline, pe grupuri de discipline sau pe perioade compacte de studiu, la cererea studentului şi se aprobă de consiliul Facultăţii la care se solicită transferul, dacă există acorduri bilaterale de reciprocitate între instituţiile de învăţământ implicate.

Art.14. Anul universitar are două semestre egale, de câte 14 săptămâni fiecare, urmate de câte o sesiune de examene de 3-4 săptămâni, la care se adaugă o sesiune de restanţe/mărire de notă înainte de încheierea anului universitar.

Art.15. Toţi studenţii au obligaţia să semneze anual C ontractul de Studii, în care se precizează disciplinele ce urmează să le frecventeze. Contractul nu poate fi modificat sau reziliat în timpul anului universitar.

Art.16. Contractul anual de studii pentru studenţii din anii II-IV trebuie semnat în cursul semestrului I până la începutul sesiunii de iarnă.

Art.17. Studenţii din anul I semnează Contractul de studii î n prima săptămână după afişarea rezultatelor admiterii.

Art.18. Disciplinele psiho-pedagogice incluse în programul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) se creditează separat, fiind cotate cu 30 de credite.

Art.19. Verificarea finala a cunoştinţelor studenţilor se face în sesiunile de examen, programate de Decanat.

Art.20. Studentul are obligaţia să participe la toate formele de activitate didactică prevăzute în planul de învăţământ. Modul de frecventare a orelor de activitate didactică precum şi îndeplinirea obligaţiilor la acestea, se stabilesc în funcţie de specificul disciplinelor, de către Consiliul Facultăţii.

Art.21. Prezentarea la examene (evaluarea finală) este condiţionată de îndeplinirea tuturor obligaţiilor impuse de specificul disciplinelor, de nota 5 la etapa I (evaluarea pe parcurs) şi a unei frecvenţe de minimum 50 %, cu excepţia situaţiilor descrise la art.22 şi art.23.

Art.22. Frecvenţa în cazul disciplinelor la care realizarea cursurilor sau a lucrărilor practice este condiţionată de prezenţa întregului colectiv de studenţi (orchestră, muzică de cameră, ansamblu coral, ansamblu psaltic, jazz, arta actorului, dirijat cor, clasă de operă, ansamblu vocal, improvizaţie scenică la secţia marionete, arta mânuirii păpuşii şi marionetei) este de minimum 80% din totalul orelor prevăzute într-un semestru.

Art.23. În cazuri excepţionale (concediu de maternitate, spitalizare şi concediu medical, participarea la manifestări artistice, precum şi în alte situaţii, conform reglementărilor legale, conducerea Facultăţii pe baza actelor justificative şi a cererii individuale înaintate de student şi înregistrate la secretariat, poate motiva absenţele de la activitatea didactică.

Art.24. La sfârşitul fiecărui an universitar, Decanatul va întocmi pentru fiecare specializare clasamentul în ordinea descrescătoare a mediei generale şi a numărului de credite realizate, începând cu studenţii integralişti apoi vor fi trecuţi cei cu unul şi mai multe examene restante.

Art.25. Alegerea traiectoriei în cadrul domeniului se face odată cu opţiunea candidatului în procesul de admitere. Alegerea disciplinelor din pachetele opţionale/facultative se face odată cu semnarea contractului anual de studii.

Art.26. Studentul îşi poate schimba specializarea iniţială, în cadrul aceluiaşi domeniu, înainte de începerea studierii disciplinelor de specialitate, în limita locurilor disponibile, cu condiţia să aibă acumulate integral creditele la disciplinele studiate şi media generală stabilită de Facultate. Eventualele diferenţe care apar ca urmare a schimbării specializării vor trebui promovate în anul trecerii la noua specializare, în plus faţă de sarcinile anuale minime obligatorii, în caz contrar, studentul revine la vechea specializare, pierzând deci un an.

Art.27. Studentul poate solicita parcurgerea unor discipline de studiu din curriculum -ul specializării alese la alte Facultăţi din cadrul Universităţii. În acest caz, este necesar acordul conducerii celor două facultăţi, condiţia de bază fiind similitudinea conţinutului disciplinei de studiu în proporţie de 50%.

Art.28. La sfârşitul semestrului, rezultatele obţinute, transmise pe cale oficială, se înregistrează în registrul matricol unde este înscris studentul, recunoscându-i creditele acumulate, pe baza avizului comisiei înfiinţată în acest scop.

Art.29. Solicitarile prevazute la art.27 trebuie să fie efectuate în mod obligatoriu înainte de semnarea contractelor de studii. Nu este permisă schimbarea opţiunilor în cursul semestrului.

Art.30. Trecerea dintr-un an în altul este condiţionat\ de obţinerea a minimum 25 de credite din cele 60 alocate disciplinelor obligatorii şi opţionale. În caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor speciale descrise la art. 39 care pot permite o prelungire de şcolarizare sau î ntrerupere de studii.

Art.31. Anul de studiu este considerat promovat numai atunci când studenţii au obţinut cel puţin nota 5.00 la toate disciplinele obligatorii şi au acumulat numărul de credite prevăzute în planul de învăţământ.

a) Studenţii din toţi anii de studiu se pot prezenta la examene/ colocvii la fiecare disciplină de cel mult două ori gratuit pe parcursul unui ciclu de studii, în sesiuni consecutive. În cazul în care studenţii nu obţin note de promovare după cea de a doua prezentare, vor solicita reexaminarea cu taxă. Dacă nici după reexaminare nu au promovat examenul, pot cere înscrierea din nou la disciplina respectivă, pentru a reface întreaga activitate didactică prevăzută prin programa analitică la acea disciplină, după care se pot prezenta din nou la examen/colocviu o singură dată, cu taxă, în condiţiile articolului 58 din Legea învăţământului. Nepromovarea examenului/colocviului după această ultimă prezentare atrage după sine exmatricularea. Reluarea studiilor se poate face prin reînmatriculare, începând cu anul universitar următor, în regim cu taxă pentru toată perioada rămasă; dacă numărul disciplinelor nepromovate este mai mare de 5, studentul va fi înmatriculat în acelaşi an de studiu.

b) În situaţii speciale (plecări în străinătate la date precise, cu burse de studiu, manifestări şi concursuri artistice, concediu de maternitate) Biroul Consiliului Facultăţii poate aproba, la cererea studentului cu acordul cadrului didactic, susţinerea unor examene şi în afara sesiunilor programate, cu condiţia ca numărul total de examinări la aceeaşi disciplină să nu fie mai mare de trei.

c) Decanul poate aproba reexaminarea pentru mărirea notei studenţilor care au promovat toate examenele anului respectiv, cu condiţia ca prin această reexaminare să nu fie depăşit numărul de trei examinări la aceeaşi disciplină. Aceste reexaminări sunt gratuite, cu excepţia cazului în care studentul s-a prezentat deja de două ori la examen.

d) Rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei obţinute anterior. În urma examinării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică numai atunci când nota obţinută este mai mare.

Art.32. Studenţii care nu au promovat un an de studiu în patru semestre consecutive sunt exmatriculaţi.

Art.33. Studenţii care nu au promovat o parte din examenele şi verificările pe parcurs din anul I, dar au obţinut minimum 25 de credite din cele 60 alocate disciplinelor obligatorii şi opţionale, pot repeta verificările nepromovate, în anul II de studiu, în sesiunile de examene, programate de Decanat.

Art.34. Trecerea din anul II în anul III de studiu este condiţionată de obţinerea a minimum 25 din creditele planificate pentru anul III, plus cele restante din anul anterior. Î n caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor descrise la art.39 care pot permite o prelungire de şcolarizare sau î ntrerupere de studii.

Art.35 . Trecerea din anul III în anul IV de studiu este condiţionată de obţinerea a minimum 25 din creditele planificate pentru anul IV , plus cele restante din anul anterior. Î n caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor descrise la art.39 care pot permite o prelungire de şcolarizare sau întrerupere de studii.

Art36. În condiţiile nepromovării integrale a ultimului an de studiu, acesta se va reface integral cu taxă.

Art.37. Pentru asigurarea coerenţei în formarea de cunoştinţe şi competenţe, definitorii domeniului de pregătire, promovarea unei discipline de studiu trebuie să se realizeze obligatoriu la sfârşitul anului următor predării materiei respective.

Art.38. În cazul în care absenţele nemotivate de la activităţile didactice depă şesc 50% sau 80%- conform precizărilor de la art.22- şi nu au obţinut calificativul minim la etapa I de evaluare, studenţii vor reface disciplina conform planificării stabilite de titularul disciplinei fără taxă în semestrul echivalent al anului următor şi cu taxă în semestrele următoare.

Art.39. În cazuri excepţionale (concediu de maternitate, spitalizare şi concediu medical mai mare de 30 de zile, participări la manifestări artistice şi concursuri) refacerea activităţilor conform specificului disciplinelor se poate realiza în altă perioadă, cu acordul titularului disciplinei şi aprobarea Decanului.

Art.40. Evaluările pe parcurs (teste scrise, lucrări, proiecte, audiţie) care se susţin în cursul semestrului se pot reface, la cerere, pentru mărire de punctaj, în ultimele două săptămâni de la sfârşitul semestrului.

Art.41. Numărul maxim de credite transferabile pe toată durata studiilor este variabil, în funcţie de reglementările cuprinse în convenţiile dintre facultăţi sau universităţi.

Art.42. Recunoaşterea şi echivalarea creditelor se face numai în cadrul aceluiaşi ciclu de studii, condiţia de bază fiind compatibilitatea a minimum 80% din conţinutul disciplinei de la cele două facultăţi şi obţinerea cel puţin a notei minime de promovare (cinci).

Art.43. La nivelul fiecărei facultăţi şi la nivelul Universităţii vor funcţiona comisii speciale de echivalare a creditelor, conduse de Decani, respectiv de Prorectorul cu activitatea didactică.

Art.44. Întreruperea studiilor se poate face numai la începutul anului universitar, în perioada în care se definitivează contractele de studiu. Durata de întrerupere este de maximum doi ani pe perioada studiilor de licenţă.

Art.45. Întreruperea studiilor se poate face şi în timpul anului universitar dacă există motive independente de voinţa studentului (certificat medical prelungit, caz de forţă majoră, etc.), însă în acest caz, anul început şi întrerupt intr\ in calculul celor doi ani de întrerupere.

Art.46. Elementele cuantificabile prin notă (nivelul cunoştinţelor din întreaga materie, creativitatea, capacitatea de analiză şi sinteză, competenţe demonstrate precum şi modul de desfăşurare a verificării - examene, teste, examene,parţiale, proiecte) se stabilesc prin programa disciplinei, avizată de şeful de Catedră şi aprobată de Consiliul Facultăţii, fiind comunicate studenţilor la începutul activităţii la disciplina respectivă.

Art.47. Verificarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se face semestrial în două etape.

Art.48. Etapa I - evaluarea pe parcurs se fundamentează pe teste scrise, lucrări practice, proiecte, frecvenţă la cursuri şi seminarii, audiţii, recitaluri, activităţi conforme specificului disciplinelor şi domeniilor.

Art.49. Media etapei I este compusă din trei note după cum urmează: o notă acordată pentru frecvenţă (absenţele motivate vor fi considerate prezenţe), o notă pentru verificare ( teste, lucrări, audiţii ) şi o notă reprezentând aprecierea generală a profesorului asupra volumului şi calităţii muncii depuse de student pe parcursul întregului semestru; cele trei note care vor genera media sunt consemnate în catalogul individual, alături de absenţe, într-o rubrică specială.

Art.50. Media evaluării pe parcurs reprezintă 50% din nota finală.

Art.51. La etapa a II-a, verificarea finală, au dreptul să se prezinte studenţii care au obţinut minimum 5 la etapa I.

Art.52. O disciplină are o singură notă finală, care reprezintă media dintre nota obţinută în etapa I ş i verificarea finală.

Art.53. În cazul repetării unui examen nepromovat, notele obţinute şi validate anterior sunt recunoscute chiar şi in anul următor de studiu.

Art.54. Verificările finale (examenele, colocviile) într-un an universitar sunt programate / reprogramate după un calendar stabilit de Decanat, cu consultarea studenţilor şi a titularilor de curs şi aprobat de Consiliul Facultăţii.

Art.55. Planificarea sesiunilor suplimentare la solicitarea studenţilor se face de către Decanat cu avizul Consiliului Facultăţii şi aprobarea Biroului Senat.

Art.56. În vederea susţinerii examenelor orale se vor alcătui comisii de examinare, compuse din minim două cadre didactice: titularul cursului (sau, în cazuri bine motivate, un înlocuitor al acestuia, desemnat de către Decanul Facultăţii) şi asistentul sau asistenţii acestuia de la cursul respectiv. În situaţia în care, la cursul respectiv, titularul susţine atât cursul cât şi seminarul (lucrări practice etc. ) cel de-al doilea membru al comisiei va fi desemnat de către Decanul Facultăţii.

Art.57. La formele orale, examinarea unui student se va efectua numai în condiţiile în care se asigură prezenţa unui alt student. Reglementarea este valabilă pentru orice fel de examinare orală: examen semestrial, examen restant, mărire de notă etc. În situaţia în care, din motive temeinice, nu există un al doilea student (cazul unor restanţe sau măriri de notă), Decanul Facultăţii va desemna un al treilea cadru didactic în comisia de examinare.

Art.58. La toate formele de evaluare (examinare, verificare, audiţie etc.) de la Facultatea de Interpretare Muzicală şi Departamentul Teatru din cadrul Facultăţii de Compoziţie, Pedagogie Muzicală şi Teatru, comisia va fi alcătuită din minim trei cadre didactice : titularul de curs (sau, în cazuri bine motivate, un înlocuitor al acestuia) plus alte minim două cadre didactice.

Art.59. La examenele scrise comisia va fi compusă din două cadre didactice : titularul cursului (sau, în cazuri bine motivate, un înlocuitor al acestuia, desemnat de către Decanul Facultăţii) şi asistentul acestuia de la cursul respectiv. În situaţia în care, la cursul respectiv, titularul susţine atât orele de curs cât şi cele de seminar (lucrări practice etc), Decanul Facultăţii va decide dacă este necesară sau nu desemnarea unui al doilea cadru didactic pentru supraveghere şi corectură.

Art.60. Repartizarea studenţilor la titularii de curs şi respectiv cadrele didactice de la seminar (lucrări practice etc.) este valabilă pe tot parcursul anului universitar. Excepţie de la regulă fac situaţiile în care titularul cursului (sau cadrul didactic de la seminar/lucrări practice) se află în imposibilitatea de a-şi continua activitatea: concediu medical prelungit, activităţi desfăşurate în ţară sau străinătate, schimbarea locului de muncă sau desfacerea contractului de muncă pe criterii profesionale. În situaţiile de excepţie, anterior precizate în prezentul articol, modificarea repartizării studenţilor se efectuează numai cu acordul scris al Şefului de Catedră şi al Decanului Facultăţii.