Ce este arta? Iata o intrebare la care Marcel Duchamp a incercat sa raspunda inca din anul 1914, cu uscatorul sau de sticle. Potentialul exploziv al acestei intrebari continua sa framinte lumea artei si astazi.                                                                                                                                

Ce este arta, care este noul rol al artistului: artistul pe post de consultant in industrie, pe post de director de fundatii mai mult sau mai putin fictive, pe post de curator, de profesor, de galerist, de perpetuu  bursier, de vanator al taberelor de creatie, de calator, de om care este impotriva tuturor si pentru care libertatea este oxigen, de liber profesionist....Toate acestea au fost si raman o parte a realitatii inconjuratoare care pune noi intrebari. In acelasi timp vechea intrebare - Ce este arta?- ramane ca o referinta a-tot-cuprinzatoare cu toate ca Duchamp a fost nevoit sa cedeze in fata lui Andy Warhol, Joseph Kosuth, Jeff Koons, cit si a multitudinii de artisti din virtejurile permanent in rotatie ale ciber-spatiului.      

Ce este arta? Dupa Joseph Beuys, orice om este un artist, acesta, referindu-se de fapt la potentialul creativ al oricarui individ care trebuie numai pus in valoare. Iata ca, dupa Duchamp, Beuys deschide o noua cutie a Pandorei.                                                                                                                      

Ce este arta? Conform teoriei americanului Arthur Danto din 1964 reluata apoi de colegul sau George Dikie, orice poate sa fie arta, daca "lumea artei" ce consta din muzee, galerii, istorici ai artei, critici, curatori, deci toata atmosfera teoretica si ideologica, accepta ca respectivul obiect sau eveniment se incadreaza in categoria arta.

Ce este arta contemporana? O excrocherie sau o fereastra deschisa spre noi culmi ale creativitatii umane? Desigur nu e usor pentru un privitor obisnuit sa considere arta cateii gonflabili ai lui Jeff Koons sau scaunul uns cu grasime propus de Beuys. 

Am facut aceasta introducere pentru a sublinia rolul  ingrat pe care il are orice Academie de arta din lume, acum, la inceputul unui nou secol, sub presiunea unei asemenea interogatii. Asistam de altfel la o reformulare, la o reinventare, la eforturi de schimbare din interior si din mers a rolului pe care Universitatile de arta ar trebui sa-l aiba in formarea tinarului creator. 

Ce trebuie sa faci pentru a fi la nivelul timpului tau ca profesor? Trebuie sa predai niste dogme, niste reguli care apoi trebuiesc incalcate imediat? Pe ce trebuie sa pui accent in cursurile tale? Pe tehnica, pe concept, pe creativitate, pe informarea la zi vis-a-vis de ceea ce se intimpla in arta recenta? Nici un plan de invatamint nu te lamureste sau nu mai corespunde exigentelor actuale.Iata intrebari la fel de importante ca si cea de la care am pornit.Ce este arta? Cum trebuie sa fie invatamintul artistic? 

Dar studentul de la o Universitate de arta cum trebuie sa fie? Trebuie sa lucreze intr-o atmosfera creativa, de grup, in atelierele facultatii, in dialog permanent cu profesorii, sau  isi ia tema si o lucreaza in singuratatea locuintei personale?  Libertatea creatiei ii permite lipsa, absenta? Trebuie sa aiba job-uri in timpul studiilor care sa nu-i permita decit rareori sa vina pe la scoala? Sint intrebari retorice  ale caror raspunsuri se intrevad. Intrebari care subliniaza doar citeva dintre carentele invatamintului artistic romanesc. Sintem cu totii, si profesori si studenti "copiii" conventiei de la Bolognia.Pe linga tarele mostenite de la vechiul sistem trebuie sa facem fata si acestor schimbari aproape dramatice. Concluzionind, putem spune ca, precum arta contemporana, invatamintul artistic este intr-o continua schimbare.

Ati incheiat  un ciclu important al vietii voastre. O parte dintre voi veti merge in continuare la master iar apoi veti  face poate un doctorat. Cu totii veti intra curind in "viata reala", care, dupa cum bine stiti nu este pavata numai cu trandafiri. O mare parte dintre voi aveti un real talent dovedit in cursul anilor de studii, lucru ce ar trebui sa va netezeasca drumul in calea aspiratiilor voastre.

In numele colctivului profesoral  va doresc si mult noroc si tot binele din lume. Inchei cu un citat dintr-un eseu ce apartine unui celebru profesor de la Stanford, dl. Steve Jobs: " Nu lasa zgomotul opiniilor altora sa acopere vocea opiinilor tale. Cel mai important este sa ai curajul de ati urma inima si intuitia. Acestea, intr-un fel, stiu deja ceea ce tu vrei cu adevarat sa devii"  Conf.univ. dr. Dragos Pătraşcu